De astăzi începem și noi școala dar nu pe cea tradițională, ci o altfel de școală, una care ne va introduce în tainele ZEN-ului. Plecând de la motto-ul nostru: Și Zen-ul trebuie hrănit sănătos, din această zi vei putea citi pe blogul nostru Pastila de ZEN, un proiect de toamnă ce va consta în mini-interviuri cu psihologul Valentina Băjan, partenerul nostru pe care îl citești deja cu plăcere și care reușește să ne transmită mereu povești interesante, profunde și motivaționale.
Și pentru că toate proiectele noastre le facem mereu cu gândul la tine, cititorule, te încurajăm să ne lași în comentarii, subiecte pe care ți-ai dori să le regăsești în Pastila de ZEN. Ne dorim să îți oferim posibilitatea de a te cunoaște mai bine, de a conștientiza propriile trăiri, obiceiuri toxice și de a te dezvolta în permanență.
Să ne bucurăm de o toamnă plină de culoare, ploi calde și optimism!
Despre gândurile negative, cu psihologul Valetina Băjan
HelloBio: Toți avem un dialog mintal dar este important de conștientizat cât de multe dintre gândurile noastre sunt negative. Există un procentaj safe, conform studiilor? Adică, dacă tu ai 20% dintre gânduri negative, acesta să fie un procentaj situat în parametrii normali?
Valentina Băjan: Cred că fiecare își poate da singur măsura tipurilor de gânduri pe care le are, iar măsura asta se dă verificând impactul pe care le au propriile gânduri asupra vieții tale. Sunt multe erori de gândire pe care le facem, sunt multe credințe iraționale pe care le avem, dar, dincolo de a verifica la nivel teoretic ce este bine și ce nu, primul lucru pe care îl putem face este conștientizarea impactul gândurilor noastre asupra calității vieții. Dacă suntem într-o stare de echilibru și funcționăm foarte bine, aceste lucruri ar putea fi un indiciu că modul în care gândim funcționează pentru noi.
HelloBio: Ne ajută un jurnal al dialogului mintal? Mă gândesc că deseori poate nici nu conștientizăm ce ne spunem sau dacă avem anumite tipare mentale care ne sabotează.
Valentina Băjan: Cu siguranță că avem anumite tipare mentale – cognitive se numesc ele – pentru că de-a lungul vieții noastre noi le dezvoltăm în funcție de relația cu mediul, cu prietenii sau cu părinții. Aceste tipare pe care ni le dezvoltăm sunt ca niște mecanisme de apărare sau soluții la anumite probleme, pe care noi le adoptăm din mers.
După cum era de așteptat, preluăm aceste tipare de gândire de la cei din jurul nostru, în special de la părinți. De exemplu, dacă într-un anumit context am observat că mama noastră a rezolvat o problemă gândind într-un anumit fel, noi am perceput instant aceea gândire ca fiind o soluție pentru acel obstacol și am adoptat tiparul respectiv în mod inconștient, pe care, poate, și astăzi în folosim, fără să ne dăm seama când a început totul.
Ne ajută să ținem un jurnal, folosind această tehnică: să observăm ce gânduri ne trec prin cap și lângă acel gând să trecem emoția pe care o trăim având acel gând. Așa putem verifica cât de benefice sunt acele gânduri și cât de mult ne ajută. Astfel, în urma acestui jurnal, putem decide dacă gândurile pe care le avem trebuie păstrate sub această formă… sau nu.
HelloBio: Există studii care arată că nu ne lipsesc gândurile automate și că majoritatea nu sunt neapărat pozitive la adresa noastră. Care este explicația?
Valentina Băjan: Acele gânduri automate sunt proiecții, în sensul că noi am preluat și integrat în noi părerea celorlalți despre noi sau concluzia noastră vis a vis de propria persoană, în funcție de ceea ce am trăit. Noi tragem anumite concluzii de-a lungul vieții și apoi le trecem pe pilot automat, nu mai stăm să punem la îndoială fiecare gând care ne trece prin cap. Dacă la un moment dat am tras o concluzie legată de anumite aspecte ale vieții, avem tendința să luăm acea concluzie și să o plimbăm cu noi toată viața și să nu mai stăm să analizăm dacă se mai potrivește în acel moment, dacă ne mai este de folos, dacă mai credem în ea. Și apare ca un soi de reflex mintal.
HelloBio: Mi se pare problematică această atitudine, pentru că îmi dau seama cât de mult ne schimbăm de-a lungul anilor și nu îmi place să cred că avem aceleași gânduri vechi și prăfuite, pe pilot automat, fără să mai treacă printr-o “revizie”, din când în când.
Valentina Băjan: Se întâmplă acest lucru pentru că ne formăm gânduri automate începând cu primii ani din viața noastră și în același timp ne este destul de greu să punem la îndoială tot ce gândim și ce ne trece prin minte. Este varianta mai ușoară și nici nu suntem învățați de mici să facem diferit lucrurile.
Sunt puțini părinți care îi pun pe cei mici să treacă prin filtrul gândirii lor orice decizie sau lucru pe care îl exprimă. De multe ori, întâlnim părinți care le spun copiilor să accepte ce le spun doar pentru că așa au spus ei. Fără să vină cu argumente și să le pună mintea la contribuție. O altă modalitate de a ne pune copiii să gândească este să le cerem mereu părerea: “Care este opinia ta în legătură cu acest subiect?”
HelloBio: Atunci când vorbim despre o persoană anxioasă, ce se luptă deseori cu gândurile negative, cum ar trebui să procedeze pentru a diminua acest obicei?
Valentina Băjan: Un prim pas ar fi să înțelegem de unde vine această gândire negativă. Haide să ne uităm puțin în jurul nostru. Părinții noștri au tendința de a gândi mereu negativ? Am avut o serie de experiențe de viață care au avut un final nefericit și am tras o concluzie, într-un mod conștient sau inconștient, că viața este grea? Am avut o cădere emoțională în urma căreia nu am reușit să ne revenim și am rămas la un nivel în care retrăim acele emoții negative?
Pe lângă toate aceste întrebări trebuie să analizăm și mediul în care trăim, plus oamenii din jurul nostru. Dacă petrecem mult timp într-un mediu în care oamenii au tendința de a gândi negativ iar noi nu avem un filtru personal prea bine format, o imagine prea clară față de noi și de societate, avem tendința să preluăm din mediu.
HelloBio: Cred că toți preluăm din mediul nostru, indiferent că ne dăm seama sau nu.
Valentina Băjan: Așa este, preluarea ideilor, gândurilor este normală, toți o experimentăm, dar este foarte important să analizăm dacă nu cumva negativismul pleacă de la cei din jurul nostru. Să trasăm niște limite în relația cu ceilalți și să ne dăm seama cât de mult preluăm de la ceilalți și cât de mult din ce exprimăm ne aparține.
Pe lângă toate aceste analize ușor de pus pe hârtie, este foarte important ca aceea persoană anxioasă să își dorească să facă o schimbare. Să vadă ce anume din tot ce a făcut până acum nu i-a folosit. De exemplu, poate obișnuiește să scoată mereu în evidență aspectele negative ale unei situații. Ceea ce diminuează puterea noastră de a vedea părțile pozitive.
Un alt exercițiu este acela de a face o listă cu beneficii și dezavantaje legate de gândirea respectivă. Să fie atentă la gânduri și să facă o triere. Să se întrebe:
- Cât de mult mă ajută să gândesc așa?
- Ce emoții îmi oferă?
- Cum aș putea schimba gândul respectiv ca să îmi fie mie mai bine și să simt o emoție pozitivă?
HelloBio: Mișcarea ne ajută într-o perioadă în care ne confruntăm cu mai multe gânduri negative?
Valentina Băjan: Foarte mult ne ajută! Este recomandat să ne implicăm în activități proactive care ne fac plăcere. Avem tendința să fim negativiști când nu ne iese nimic în viața noastră, motiv pentru care, dacă ne stabilim niște obiective și lucrăm la îndeplinirea lor, ajungem să fim mai mulțumiți de propria viață. Și în acest context este mai puțin probabil să fim negativiști. Pentru că partea de negativitate vine mult și din frustrări acumulate și incapacitatea de rezolvare a unor problemele.
Nu trebuie să ne oprim din procesul de dezvoltare și evoluție, să investim mereu în noi la nivel educațional, emoțional, relațional și profesional. Pe principiul: cu cât suntem noi mai bine, cu atât perspectiva noastră asupra lumii și a vieții este mai împăcată.
HelloBio: Doream să te întreb și despre actualul trend de mindfulness, care pune mult accentul pe calitatea gândurilor. Este necesar să ne forțăm să gândim pozitiv deși nu simțim acest lucru?
Valentina Băjan: Este o legătura foarte strânsă între a gândi și a simți. Și dacă nu simțim treaba asta înseamnă că ne-am obișnuit să fim așa sau am intrat într-un cerc vicios – o interpretare negativă a tot ce trăim care duce automat la emoții negative.
Eu recomand să fim mai atenți la felul în care gândim și, în loc de a pune accent pe pozitiv, eu consider că este mai benefic să avem grijă să gândim într-un mod productiv. Mai exact, să încercăm să vedem și o altă perspectivă a realității, nu doar cea cu ce ne-am obișnuit. Cea mai simplă soluție ar fi să observăm oamenii care au o stare de spirit ce ne place, să observăm cum gândesc și să încercăm să preluăm din ceea ce ei fac, în funcție de ce se aplică în viața noastră.
Și să încercăm să fim mai buni cu noi. Avem tendința să cerem mult de la noi. Afirmațiile ajută, dacă tu crezi în ele, pentru că puterea cuvintelor este enormă. Iar un cuvând blând și încurajator vindecă. Înainte de a cere celorlalți să fie buni cu noi, ar fi bine să fim primii care fac asta.